- pe înfundate
- 1. ( d. râs ) in one's sleeve.2. ( în taină ) quietlyon the slyv. şi \pe înfundate ascuns
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
vrană — VRÁNĂ, vrane, s.f. 1. Gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. 2. Parte a morii prin care curge făina. – Din bg. vrana. Trimis de ana zecheru, 31.03.2004. Sursa:… … Dicționar Român
chicot — CHÍCOT, chicote, s.n. Râs cu izbucniri (înfundate). – Din bg., scr. kikot. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHÍCOT s. v. chicoteală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime chícot s. n., pl … Dicționar Român
chicoti — CHICOTÍ, chicotesc, vb. IV. intranz. A râde pe ascuns sau cu izbucniri (înfundate). – Din chicot. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 A chicoti ≠ a boci Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime CHICOTÍ vb. (reg.) a hihăi, a… … Dicționar Român
cucui — CUCÚI, cucuie, s.n. 1. Umflătură la cap provocată de lovirea cu un corp tare. 2. (reg.) Moţ de pene la capul păsărilor. – lat. *cucullius (= cucullus). Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CUCÚI s. (med.) (Transilv.) coc, cocoş, modâlcă … Dicționar Român
desfunda — DESFUNDÁ, desfúnd, vb. I. tranz. 1. A deschide un butoi scoţându i fundul sau dându i cep; p. ext. a deschide o sticlă astupată, scoţându i dopul; a destupa. ♦ refl. (Rar; despre torente de apă) A se revărsa. 2. A curăţa sau a goli un canal; o… … Dicționar Român
despotmoli — DESPOTMOLÍ, despotmolesc, vb. IV. tranz. A scoate un vehicul, o navă etc. din nămol; a scoate pe cineva din împotmolire. ♦ A curăţa un şanţ, un bazin etc. de nămolul depus la fund. – Des1 + [îm]potmoli (împotmoli). Trimis de claudia, 13.09.2007.… … Dicționar Român
destupa — DESTUPÁ, destúp, vb. I. tranz. 1. A scoate dopul unei sticle sau capacul unui vas înfundat. 2. A da la o parte, a înlătura ceea ce acoperă un obiect, o gaură, o deschizătură; a descoperi, a dezveli; a deschide. ♢ expr. (fam.) A şi destupa… … Dicționar Român
fluviatilis — RAC, raci, s.m. 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare, de culoare neagră verzuie, care devine roşie la fiert, cu abdomenul inelat, cu cinci perechi de picioare, dintre care cea din faţă este în formă de cleşte (Astacus fluviatilis) … Dicționar Român
geme — GÉME, gem, vb. III. intranz. 1. (Despre fiinţe) A scoate sunete nearticulate ca urmare a unei dureri (fizice sau morale). ♦ fig. (Despre elemente ale naturii) A fremăta, a murmura, a vui. 2. fig. A fi plin, încărcat peste măsură. – lat. gemere.… … Dicționar Român
huhura — HUHURÁ, húhur, vb. I. intranz. (reg.) 1. (Despre bufniţe; la pers. 3) A scoate strigăte caracteristice speciei. 2. A chiui. – Formaţie onomatopeică. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HUHURÁ vb. v. chioti, chiui, hăuli, striga, ţipa.… … Dicționar Român
mormăi — MORMĂÍ, mórmăi, vb. IV. intranz. 1. (Despre urşi) A scoate sunete scurte şi joase, caracteristice speciei; a mormorosi. ♦ p. ext. (Despre alte animale) A scoate sunete groase asemănătoare cu ale ursului. 2. fig. (Despre oameni) A vorbi nedesluşit … Dicționar Român